Nastratin Hogea a fost un invatator si un cleric musulman stiutor de carte, care a ramas faimos prin scurte povestiri satirice Știind carte, într-o perioadă în care nu toți aveau acces la învățătură, sau nu toți învățau, și fiind inteligent, el oferea tot felul de sfaturi. Așa că Nastratin Hogea a juns faimos, eroul a sute de povestiri cu tâlc, atemporale, unele exemple bune și astăzi pentru mulți.
Editura Herald readuce în atenția cititorilor „Peripețiile lui Nastratin Hogea” – o culegere de povestiri „culese, traduse și interpretate din folclorul iranian.”. „Nastratin Hogea este un personaj satiric prezent în cultura populară din Balcani până în China, din Caucaz până în Arabia. Se apreciază că a trăit aproximativ în secolul al XIII-lea, în timpul dinastiei Selgiucizilor, în Orientul Mijlociu. Mai multe popoare din acest vast teritoriu geografic își atribuie paternitatea acestui personaj; în multe țări se găsesc morminte în care se presupune că este îngropat Nastratin Hogea și unde se fac periodic pelerinaje și se organizeaza evenimente comemorative”.
Peripetiile lui Nastratin Hogea
De-a lungul generatiilor, noi si noi povestiri au fost adaugate, altele au fost modificate, iar personajul si povestile sale s-au raspandit si in alte regiuni. Dintre miile de povestiri de astazi, nu se poate spune care sunt originale si care au fost adaugate ulterior. Temele povestirilor au devenit o parte a folclorului multor popoare si exprima imaginatia colectiva a mai multor culturi. Desi numeroase povestiri il ilustreaza pe Nastratin in satul sau in orasul sau natal, ele fac referire la concepte atemporale. Acestea infatiseaza un tip de intelepciune populara viguroasa care triumfa in fata tuturor incercarilor si nedreptatilor la care sunt supusi oamenii. (Mihai Cernatescu)
Într-adevăr, se spune că, fiind atât de faimos, povestirilor inițiale li s-au adăugat multe altele în timp, iar în prezent este greu de spus care sunt cele originale și care cele adăugate ulterior.
Povestirile au farmecul lor. Sunt scurte, pline de învățăminte și acoperă subiecte variate. Nastratin „joacă” diverse roluri: ba este sărac, ba bogat, ba școlit, ba nepriceput, ba se poartă urât, ba le dă altora sfaturi și așa mai departe.
„Într-o zi, Nastratin Hogea a intrat într-un magazin de halva, a înghițit în sec de poftă și l-a întrebat pe vânzător:
– Dacă cineva mănâncă halva și nu are bani să plătească, ce faceți?
Bărbatul i-a răspuns:
– Îl arunc în stradă cu un șut în fund.
Nastratin a luat o bucată de halva, a mâncat-o, s-a întors cu spatele spre vânzător și i-a spus:
– Vă rog să-mi socotiți bucata de halva.”
„Într-o seară, Nastratin Hogea a citit într-o carte că a avea barba lungă și capul mic este dovada prostiei omului. S-a dus repede în fața oglinzii și s-a studiat cu grijă. Când a văzut că are capul mic și barba lungă, și-a spus: „E limpede că sunt prost și trebuie să fac ceva să schimb asta!”
A mers apoi la lumânare și, la flacăra ei, a început să-și ardă barba, dar i s-au aprins barba și părul și și-a pârlit fața. După ce i-a mai trecut arsura, a luat din nou acea carte și a scris pe marginea paginii: „Este corect, am dovedit-o chiar eu!”.”
“In vreme de furtuna
Intr-o zi, Nastratin Hogea statea asezat intr-o barca ce incerca sa ajunga la tarm. In fata lui, doi barbati vasleau din greu. Nastratin statea in partea din spate a barcii si nu facea nimic. Dintr-odata, izbucneste o furtuna naprasnica. Valuri uriase izbesc barca si ameninta sa o inghita ca pe o coaja de nuca. Cei doi vaslasi trudeau, incercand sa tina piept furtunii. Unul dintre ei se intoarce sa vada ce face Nastratin si vede ca acesta ia apa din mare si o toarna in barca. Uluit, vaslasul ii striga:
- Ce faci, omule? Esti nebun? Vrei sa ne scufundam? Trebuie sa golesti apa din barca, nu s-o pui in ea!
- Mama mea, ii raspunde Nastratin, m-a invatat sa iau intotdeauna partea celui mai tare!
Mintea la cap
Odata, Nastratin Hogea voia sa-si insoare baiatul. Un prieten i-a spus:
- Mai Nastratin, nu te grabi. Sa mai creasca baiatul, e inca mic.
Nastratin a raspuns:
- Daca mai creste, o sa-i creasca si mintea, si atunci nu se va mai insura el.
Urletul cainilor
Intr-o noapte, baiatul lui Nastratin Hogea a iesit in curte si a inceput sa cante cat il tineau plamanii.
Unul dintre vecini s-a uitat peste gard si a spus:
- Hei! E miezul noptii! Acum v-ati gasit sa cantati si sa urlati, mai ales cu vocea aia sparta?
Nastratin i-a raspuns:
- Mai netrebnicule! Zi si noapte cainii tai latra si urla, iar noi nu am cracnit niciodata, iar tu nu ai putut indura cateva minute cantatul fiului meu?!”
„Peripețiile lui Nastratin Hogea” este o carte citită cu plăcere de multe generații și care merită să fie permanent descoperită de noi oameni.
Cartea Peripețiile lui Nastratin Hogea este disponibila la Libris.
